Sa-mi taci tacerea

Tac. Tac? Tac!
De ce tac.
De ce tac?!

Uite, vezi lacrima asta ce n-a curs niciodata?
O vezi. Dar nu o simti.
Stiu ca o vezi...toti o vad...
Dar nimeni nu o simte.
Doar eu, cel care tace, cel care niciodata nu a spus
catuselor sa se deschida
Cu cheia-n palma dreapta, am tacut,
Simt fierul rece, imi arde sufletul, sunt condamnat
Sa zambesc in fiecare seara si sa ma sting
In fiecare noapte privind aceeasi lacrima,
Cuprinsa de disperare ca va veni o zi,
In care o mana straina o va smulge...
De aceea nu ating
Decat in vis cararea ce-o parcurge.

Nu vrei sa-mi taci tacerea?
Saruta-ti pleoapa-n locul meu,
Si daca poti sa-ti dormi trezirea, sa nu-l jignesti pe Dumnezeu.

Sa nu ma judeci, caci il jignesti pe Dumnezeu.

Traieste-ti tacerea in cadenta,
Pasilor pierduti pe asfalt,
Si uita sa-mi judeci tacerea din umbra-ti izbita-n inalt.